mișc piesele hazardului
în cele din urmă
ajung la momentul
în care crainicul anuntă:
albul mută și câștigă
din 5 mișcări...


am tăcut simțindu-l pregătit de mărturisit
în ultima vreme-l apasă un gând
mișca piesele
fără

nu se mai uita la mine
trăgea câte un fum din pipă
sufla fumul pe tablă și dispărea
când se limpezea ceața găseam mișcarea făcută

el
nicăieri

eram
de acum
împreună cu tunsul
râdea de neliniștea mea
era-n seara în care hotărâse
să postească prin a nu mai fuma

și seara... insist eu în speranța
că-n fiecare seară ne vedem la o țigară

și ziua
și seara
și noaptea


o dată cu trecerea timpului
seara asta avea să-mi devină
un fel de oracol zicea el

un fel de oracol
completez
râzând

mi-ai ghicit gândul
ai zis tu

un fel de oracol personal
care-ți spune lucruri uitate sau ascunse bine
a zis el uitându-se adânc în ochii mei
cu o durere împărțită între Aburii Tympului
și nerăbdarea de-a intra în poveste

.................................

pe un foc din pânza vremii
un păianjen țese-o plasă
și în ochiul țesăturii
face-o virgulă
și-o casă


întind mâna
în spațiul gol
fac un cerc
cu arătătorul
pe buze
și scriu
ca-ntr-un cerc viu

un marinar
un amnar
și-un zar

din fumul gros de pipă
pe tabla mare de șah
îmi apar
un hornar
un pește albastru
și-un car
pe o scenă de bar

hilar
ai zis tu

norocosule
îmi zice hornarul
du-mă la casa ta
să-ți curăț coșurile

încercam să-mi aduc aminte
în care din casele mele
mai fac foc iarna

simțindu-mă în impas
de data asta
poruncitor
zice:

dă-i bice!
ia din mine gradientul
și învingem divergentul
învârtindu-l în rotor
la găucea în motor
ca-n mosor de fir de aur
cânte cucu ca un graur
............................................





Constanța, 15 noiembrie, 2009