lui Pavel Șușară


Când ți-o fi, insule,
mai dor de insule,
trasează-i, pe tablă,
cu dâră neoablă,
insulei Creta,
conturul, cu creta;
cioplește cu dalta
insula Malta
mai jos de o alta
ai cărei mulți acrii-s
ai fostei Trinacris;
fă-i pliuri brizante
insulei Zante,
fior di Levante;
franjurează stâncos
țărmii insulei Kos;
zimțează multiplu
insula Cipru;
fă-i soclu de Paros
insulei Pharos;
ostrovul Karpathos
sculptează-l cu pathos
de lacrimă scursă
departe de sursă;
insula Delos
urzește-o din melos
plăcut lui Apollo;
iar mai încolo,
întoarce clepsidra
în insula Hydra
și-nchide, la numele
Paphos, volumele!
Cât despre Corfu,
frământă-i amorful
sol galben, ca orbul
pe întuneric, -
până ce nu-i mai simți
nici intrânduri, nici zimți,
nici criblura de sabur,
ci numai un abur
vagant, precum corpul
lui Sissi, eteric.