Omule,
Ramură a Timpului înflorit
La vocea Soarelui răsărit,
În inima mărilor ai fost plămădit,
Dulcea și Pura Lumină te-a însuflețit.


Tu
Ești stăpânul Lumii pe Pământ
Și la fiecare Început
Binecuvântezi
Neprihănita înflorire în Iubire.


Tu,
Voce a lui Dumnezeu
Þi-ai acordat sufletul
La muzica sferelor,
Lăsându-l să călătorească
În spații siderale,
Prin pulberi de stele strălucitoare.
E muzica sufletelor- pereche
Ce se caută prin veacuri
Încă de la Începuturi,
Străbătând orizonturi întinse
Și Cerurile toate.

Deși nu te văd, ți-aud chemarea
Șoaptele sunt diafane
Precum petalele trandafirilor galbeni
Sub rouă- nfloriți,
Clinchetele lor se aseamănă
Cu vraja sonoră a Clopoțeilor Tibetani.


Þi-aud chemarea
Și- aripi îmi cresc să te urmez
Când tu mă chemi,
Prin Calea Lactee să zbor,
Admirând Răsărituri de stele,
Din lumi nevăzute,
Lumi neștiute,
Lumi fără durere.
O, bucurie a Zborului,
O, bucurie a Libertății...

Omule,
Ramură a Timpului înflorit
La vocea Soarelui răsărit.