Te recunosc:
ziua aceasta însorită
este surâsul tău
care prevestește primăvara!

Nu-i chip să mă amăgești:
Tu ești steaua polară!
Stai neclintită
în inima mea.

Te recunosc după cum sclipești
prin norii de sticlă
risipiți pe cer,
după cum strălucești
din fundul adânc al mării...

Sunt hotărât
să mă afund în mare
printre rechini
și printre scafandri
să culeg de la fund
steaua polară.

Te recunosc
în desenele pe care norii
le desăvârșesc pe cer:
ești tu!

Te recunosc
după umbrela
sub care stai
când plouă...