Să-ți construiesc,
castele de nisip
Cu zâmbetul anilor,
In ei??
Să-ți desenez ,
Firul visului până la tine’n adânc?
Să’ti scriu mirarea,
Pe cearceaful minții,
Alb,
Parfumând,
surâsul dimineților,
Cu un cuvânt??
Să scriu?
Să fug?
Să plâng??
mai bine,
Imi aleg
Firul alb și neted
Al mirării
Fumânde,
de amintiri.
(păstrate oarecum
... de pomană!)