Înmuguresc în noapte scăldându-mă pe lună,
Îmi mângâie dorința cu stelele pe trup.
Mă cere ei cu rugă și strânge-mă de mână
În noaptea când pe boltă și vrăjile se rup.

Să-ți fiu o adiere cerută nesfârșirii,
Veșmânt de raze albe țesute dintr-un fir
De vise coborâte în tremurul iubirii
Când dormi, să-mi simți sărutul ca unui musafir.

Luminii dintre nopți mă cere cu un dram
De fericire prințe - și cu un dor în piept
Pe trupu-mi răcorit în pudră de silan
Curg flăcări de magie și-atât de mult aștept…

Mă cere apei line ce susură-n aval
Cu unde cristaline și magice mă nudă!
Vibrez de așteptare, tânjind pe-al apei mal
Oricui ai să mă ceri, eu sper să te audă!