mă veți întreba de ce textul acesta e așa de lung
pentru că nu e un poem voi răspunde
e doar pentru socializare
aștept răspunsuri fără a pune întrebări.
vă dau și indicii
un trotuar o baltă atît de limpede încît vezi prin ea lumea de dincolo
așa cum ți-ai dori-o
antecamera în care aștepți și poarta aceea imensă
pe care doi heruvimi cu greu ar deschide-o.
ajutător:
o cameră verde în care îți așezi picioarele desculțe
stai pe un scaun
la picioarele tale oameni mici într-o lume minusculă
își duc nestingheriți viața
pentru ei picioarele tale sunt un templu înaintea căruia se închină
și aduc ofrande.

voi lua o scurtă pauză timp de gîndire
să vă formulați cu grijă întrebările
eu mi-am pregătit răspunsurile cu grijă.
pînă voi bea o cafea și voi citi cîteva poezii
aveți răgazul de a pătrunde în antecameră
nu uitați să vă descălțați să pășiți ușor pe neauzite
să nu vă deranjați unii pe alții
acolo sunt tronuri suficiente pentru un forum.

nu așteptați un ecran sau o coală albă
vă puteți exprima prin simpla manipulare a oamenilor minusculi
a lumii acestora
de a cărei evoluție veți fi direct răspunzători.

se acordă un singur premiu
cîștigător cel în a cărui lume minusculă
oamenii minusculi vor intra într-o antecameră
cu ușă imensă
într-un număr cît mai mare
pentru a socializa pe forumul deschis
la picioarele lor.

întrebări?