Se apleacă cerul către marea întâlniri noastre ce ades ne scaldă în furtuni și ploi.
Ating din nestemate perne ascunse în timp și spațiu cu lacrimi de la amândoi.
M-am rătăcit pe lîngă tine cînd marea se despletea de valuri către țărmul ocrotitor.
Iubit de răsăritul reinvierii noastre, te simt mai pură ca steaua ce te cheamă de atâta dor.