Am în mine o tristețe
ce-mi apare când și când,
foste gânduri îgropate,
șoapte stinse și crâmpeie.

Toate-mi năvălesc în minte,
toate rup bucăti din mine.
Fulgerări din foste zile,
foste nopti, ferestre sparte.

Personaje vii odată,
ce acum sunt toate apuse.
Străzi uscate, garduri rupte,
case galbene, căzute și pisici paralizate.

Vreau să scap de toate acestea
sau din contră, vreau să nu.