Dacă ai ști cum port iubirea ta,
Ca pe o cruce plină de miresme,
ÃŽn sufletu-mi mereu va rezista,
Precum în mănăstiri catapetesme;

Îmi voi duce visul până departe,
Către eternitatea viselor mele,
Iubirea este darul care se-mparte,
Înmulțirea ei ajunge la stele!

Mi-am însușit demult acest chin,
Neputând să-ți dau ție suspinul,
Printre versuri durerea-mi alin,
În dragostea ta îmi este zahirul;

Izvor de lumină în timpu-mi sortit,
Înălțând spiritul în aur de soare,
Ești îngerul meu de iubire vestit,
Întâiul surâs, din întâia candoare!