Produs al aerului soarele ar fi,
al vremuirii, joc al unor pămîntești stihii,
așa credea-nțeleptul din Efes.
S-ar plămădi solarul trup din nou, în fiecare zi,
din aburii fosforescenți care din mare ies.

Știu că iubita mea-i așa, pe care o slăvesc.
Mereu e alta, alta e, tot alta,
ca soarele antic, un rod al fiecărei dimineți.
S-alcătuiește din lumini pe care nu le-nveți,
se înfiripă din splendori pe cari tăcînd le preamăresc.

Făptură fără ieri, întruchipată iar și iar,
în ciclurile arzătoarei, reluatei tinereți
îmi este dat, pînă la capătul acestei vieți,
în fiecare zi din nou s-o cuceresc.