Inspir veninul de seară al unei nopți de vară,
Expir aerul înghețat al unei nopți pierdute’ntr-o gară.
Îmi pierd glasul căutându-i motive sufletului meu
În speranța de a’l scoate din negura trecutului greu.

Încerc să-mi repar propriul zgomot asurzitor
Folosind cuvinte dure la modul înțepător.
Analizand situația în momente critice,
Am ajuns la concluzia că problemele sunt psihice.

Mă zbat și fac și’ncerc să dreg,
Rezum totul la cum să șterg
Golurile și aspectele și distanțele
Pentru că toate strică, ucid speranțele.