toate bisericile sunt părăsite
clopotele lor bat
la masa tăcerii
mereu cu un scaun gol
pe care să mă așez să îmi înalț zmeele
pierdute între direcția de propagare a vieții
și unghiul morții
încâlcite printre raze de soare

pământul pare o placă de pick-up
inserată cu axiome
într-un mix al lui Dumnezeu