Dacă te cheamă poetul să bei toată noaptea cu el
vodcă ieftină și se plînge de toate și-ți îndrugă toată noaptea nimicuri
și tu stai cu el și asculți toată noaptea nimicurile lui, să știi
că ai locul tău în ceruri, cu numele tău scris pe el!

Dacă poetul acela e ratat, amărît, dacă nici copiii lui nu-l iubesc
și numai tu asculți, o noapte întreagă, nimicurile acelea,
atunci locul tău din ceruri, cu numele tău scris pe el,
e de două ori mai lat și îmbrăcat în catifea!

Iar dacă cinstești masa nimicurilor de-o noapte cu un vin bun
și-o lumînare, locul tău din ceruri, cu numele tău scris pe el,
se face o cămăruță cu așternuturi curate, cu vedere la mare
și mușcate vii peste tot.

Și vine Dumnezeu dimineața la tine cu o chisea de argint în mînă.

„Eu sînt Cuvîntul, v-am tot spus. Și: Tu ține ascunse cuvintele
și pecetluiește cartea pînă la sfîrșitul vremii. Și: Cuvintele acestea,
pe care ți le spun eu astăzi, să le ai în inima ta și în sufletul tău. Și, încă:
Cine nu va asculta cuvintele Mele, aceluia îi voi cere socoteală.
Nimic n-ați înțeles din toate astea dar tu, pentru că ai înțeles
atîtica, ai aici gem de gutui făcut de mîiinile mele. Poftă
bună și bună să-ți fie dimineața!”

Așa să știi: în fiecare poet mititel care-ți îndrugă toată noaptea
nimicuri stă Dumnezeu la pîndă, gata să-ți întindă
chiseaua cu gem de gutui pus de el Însuși, din livezile ceriului,
unde nu e întristare și gutuile cresc singure.