In lumina gri a zilelor plate
Fara miros si fara gust,
Ramai doar tu iubitul meu
Sa dai culoare acestui Univers.

Visez cu tine in brate si zambesc,
Caci te alinti cu scrasnete ca un copil
Pe care sigur stii ca inca il iubesc.

Dar ma cuprinde iarasi deznadejdea,
Caci nici un vis maret n-apare-n zare,
Au omorat in mine orice visare.

Ei ne platesc ce ipoteze sa emitem
In ce directie sa ne alegem idealuri.
Si nu inteleg ca eu visez spre stele
Spre gaurile negre noi descoperite.

Spre Universul fascinant
Fara de capat si fara de-nteles
Ce inca expandeaza sub forta “negrului” imens
Pe care n-o cunoastem inca.

Si ma intorc inapoi cu gandul,
Spre ziua urmatoare insipida,
Lasand misterele sa doarma pentru o clipa,
In asteptarea unei zile insorite.