bunica purta o pălărie de paie dar lua și o umbrelă la cîmp
noi eram destul de mici pentru a munci
și destul de mari pentru a înțelege că fără efort nu se cîștigă
făceam un foc pe malul someșului prăjeam slănină și cîrnați din borcan
ne bronzam jucam bambilici sau volei și părea destul de ușor
bunicul era ars de soare cu palmele bătătorite
scupa des și înjura printre dinți
la masă tăceam se auzea numai focul trosnind lemnele
parcă așteptam pogorîrea duhului sfînt
bunicii își făceau cîte o cruce apoi mergeau să muncească pămîntul
noi strîngeam resturile și ne jucam pînă seara
mai tîrziu mi-o imaginam pe bunica tînără cu pălăria de paie nouă
avea panglică și o floare primită de la iubit
am înțeles că și bunica a sărutat că și-n război se nasc prunci
că viața trece
dar fără efort nu îmbătrînești
ci pur și simplu te ștergi.