Sufletul bătrân, iubito, flori de vară vrei să pară
Păsările stau în colivii închise iarna

Te iubesc cum cheamă dealul trupul văii primitoare
Sau pământul cum iubește ploaia deasă și roditoare

Te aștept în fiece seară la fereastră deșirând mărgelele
Așezând cărțile, recitându-mi versurile

Și mă bucur când în curte latră câinii latră câinii
Și când vii să stai la mine până mâine până mâine

Sufletul meu fericit e ca odaia noastră caldă
Când știu că afară ninge și că strada-i albă.