au trecut câteva luni
de când nu pot să dorm
noaptea
îmi șterg amintirile
una câte una și
mai mor câte puțin
în fiecare clipă
îmi ating fața
și strig

știu că
nu mă poate auzi nimeni

înlăuntru rămâne o durere
un fel de nimic pe lângă toate
morțile îngropate lângă oameni

dar ce mai contează încă o zi
fără imagini...

o știu și trăiesc doar
pentru următoarea noapte