ochii nopții mă dezbracă de
veșmântul zilei cu mâinile tale
tremurând de dorul căldurii

albastrul ochilor tăi
inundă marea de-ntuneric
aducându-mi peste valurile-nalte
fericirea mult râvnită

sărut pe rând tot ce sclipește
ca într-un crâmpei de vis
gust pofticios din nou dulceața

ferestrele-s iluminate de scântei
în jocuri șuierate de-artificii
privirile mi le-nsoțesc pe trupul tău
cu mângâieri pe strălucirea perlelor
când gongul dintre ani
ne găsește îmbrățișați
învingători învinși de dor

ciocnind pocalele fierbinți
sorbim spumantul roșu
cu mâinile încrucișate
urându-ne a fi eternă
această clipă