umbra plopului:
fluturi de păpădie-
trăiri multiple.

*

să stai sub gutui:
freamăt de trup aromat-
gust de dulceața.

*

creastă de cocoș:
cântec în trepte pe gard-
dorință de zbor.

*

alungat de vânt,
de fiecare dată:
zâmbet efemer.

*

scuturând merii:
umbre nepăsătoare-
petale de flori.

*

soare pe ape;
cântecul adâncului-
pești se zbenguie.

*

flori în balcoane;
în grădini suspendate:
alintul păcii.

*

frați îmbrățișați:
întreg indivizibil-
forța sângelui.

*

cai la căruță,
mânzul vine în urmă-
călcând pe urme.

*

liniște în crâng,
mut e șipotul apei,
doar ciocârlia

*

gândind la păsări:
copiii pământului
cer alinare.

*

ulm se leagănă:
cântec duios șoptește
zburătoarelor.

*

pene de fazan,
clop pe frunte de deal-
moÈ› binevenit.

*

fir în suveică,
naște clipă timpului-
desfășurare.

*

sub streașină: pui
rândunica sosește!-
ciocuri deschise

*
om năpăstuit:
nu se mai poate miră-
ochi închiși.