Nu aș fii crezut nicicând s-ajung
Cobai pe masa la chirurg,
Să-mi taie inima în două
Și să se fac-apoi că plouă.

M-a operat pe cord deschis
Fără vreun anestezist
Și mi-a băgat în mod ciudat
Un sentiment nevinovat.

Am ajuns astfel în scurt timp
Sclavul iubirii din Olimp
Că domnișoar-a implantat
Un cip hipermodificat

Și m-atrage ca un magnet
Cu corpul său mult prea perfect
Și glasul său imaculat
Cu care m-a anesteziat.