Rescoală-te Isuse , sunt vremuri de apoi
Suntem la fel de slabi și singuri fără tine
Arată-Þi rănile poate va fi rușine
Să omorâm prin foame, uitare și război

S-au strâns prea multe noi poveri
De doua mii de ani le tot acumulăm
E'atat de multă vreme de cand tot Te uităm
Că n-o sa ne mântuiască nici mii de invieri

Vei spune iar ca "DA" , era multa iubire
ÃŽn sangele'nchegat pe cuiele din cruce
Că jertfa ta e balta, in care să se-arunce
O omenire pribegind prin viață și murire

Dar iartă-mă pe mine, că nu am ințeles
De ce din când in când mai trebuie'o jertfire
De ce pui preț atâta pe-o biată nemurire
Cand nemurind vom face tot raul omenesc

În nemurire setea de sange va dăinui mereu
Nu o vom stinge doar cu sangele tau sfant
Revino , te desfid, cu crucea pe pamant
Să'ncerci sa faci din om un veșnic Dumnezeu.

Eu zic că de revii iti va fi numai greață
De o eternitate'n care vom vrea să-Þi stăm in față
Deci stai acolo sus, ascult'a mea povață
Lasă ne doar o singură , amară, scurtă viața.