Cheamă-mă seara când arde-n noi zarea,
Clipa ne fie albastră ca marea,
Spune-mi în șoaptă poeme nescrise,
Du-mă-n altarul iubirii promise!

Fie-ne clipa un licăr de stele,
Boabă de rouă în gânduri rebele,
Lună sprințară zâmbind enigmatic,
Vântul Zefir adiind șturlubatic.

Cheamă-mă noaptea când luna iar țese
Vise zălude în minți de prințese,
Cântă-mi pe struna viorii divine,
Lasă-mi iubirea s-adaste în tine!

Fie-ne clipa o rugă sfioasă,
Zâmbet umil pe o față frumoasă,
Cântec topindu-se-n sfere albastre,
Vers înălțat către inimi sihastre.


27 iulie 2011