O vară obosită
și amintirea celor ce-ar fi putut să fie.
cândva, demult.
defazaje, ratări, contratimp
zboruri la joasă înălțime
obsedantul „și dacă…”

cui îi pasă?

câte veri obosite să mai las
să treacă vârtej prin inima mea?
și Doamne, e-atâta toamnă
pe la noi prin vis!