gonit pe drumul vecii
de soarta ,bag eu seama,
mai bine-i ceream vietii,
sa-mi dea un dos de palma.

de ce draga copile,
sa nu fi intrebat,
vrei oare sa ai zile,
vrei vietii sa fi dat?

nu,nu caut sa fiu prins,
in univers povara,
nici fericit, nici trist,
nici nevoit sa moara.

dar din pacate viata,
te fura din tacere,
si aruncat cu fata,
murdara in durere.

si inglobat in dansa,
ne-mai putind in veci,
te resemnezi,si lupta,
si capul tu ti-l pleci.