urcăm muntele Rarău
în iarna de pe platoul pustiu
viscolul a stat
pulberea zăpezii arde în soarele de
ianuarie

...și rup cetina din prăpastia umbroasă
nimic nu mai e decât lumina
încheindu-și pe spinările omătului neatins
cursa infinită în cerc
ultim cerc...

...și aștern cetina verde pe zăpada
pat virginal
facem un culcuÈ™
șoptesc un culcuș...

...și așez în preajmă lăute
să ne bucurăm...

...și fac și-un foc
un foc iute
și-o punte peste râul ascuns între sălcii...

...vulturul se rotește în seninul zilei calculând...

...și întreb precaut:

"ți-e frif?...
frig?..."