Stau
degeaba.
Mă uit la
luceafărul ăsta
rămas fără lună.
Și mă uit...
Și mă uit...
Unora li se
umflă tărâța în cap
și-mi zic:
„Și ce dacă te uiți la
luceafărul ăla
rămas fără lună?
Mare filosofie!
Măcar nu ți-a
lăsat și ție vreo rază!”
„Dar am timp – zic –
am timp, de parcă
s-ar întoarce anii,
din furca lunii
s-ar întoarce.
Am primit de la Maria
biletul pentru călătoria
de o mie de ani, vi l-am
arătat și vouă,
dar nu l-ați văzut.”