August

Sunt liliacul ce-înflorește toamna
Ca tot sezonul colorat de movuri
Eu am lăsat regrete în alcovuri
Spre disperarea celei zisă…”doamna”

Am fost – ori doar visam? – în bărbăție
Ursit să mă afirm ca mediocru
Ca un baroc sau rococo în ocru
Culoarea ternă fără asmuție

Sunt prea ridat și trei sferturi de veacuri
„Trecut-au anii” se plângea Poetul…
Abia-mi aduc în minte. Cum să-ți saturi

Doar cu suspinuri setea de iubire
Mereu, mereu avidă de regretul
De liliac, perpetuă-înflorire