L-am adus în casă, am aprins focul,
l-am stropit-o cu apă vie, așa, ca-n
poveștile bunicii, i-am pus ciorapi
de lână, i-am împins în gură un măr,
i-am pus un inel cu piatră scumpă
pe deget, i-am urlat și un „Bitte geh
nicht fort” de Marlene Dietrich,

dar

el nu știa să vadă soarele cum răsare,
apa limpezită în gura spurcatului și
spărtura osului, taurul și tigrul
luptându-se într-o furnică și-atunci
l-am împins în râpă cu toată puterea,
am coborât, m-am așezat lângă el
să-l mai trag de mânecă, cât să-nțeleg
că adevăr grăia mama: mortul e
mort, chiar dacă suflă boii peste el.





(MEMORIA HIENEI, ed. Știința, Chișinău 2018)


http://www.youtube.com/watch?v=vCmMc0ZoLbQ&feature=player_embedded#!