E atunci cand zambesti fara motiv,
Cand totu-njurul tau e relativ,
Atunci cand plangi dar nu pentru ca esti trist,
Cand pentru cineva, chiar de gresesti, esti un artist.


Si daca e sa cazi, o faci mereu zambind,
Nu-ti pasa de ceilalti, tu te ridici gandind,
Ca o persoana draga iti va vorbi, mai mult soptind,
Ca viata-i scurta, hai s-o-nselam traind...


Si nu conteaza daca-i frig afara, sau e soare,
La geam zambeste larg aceeasi floare,
Iar tu o uzi cu lacrimi, ce cad dintr-un clipit,
Lacrimi de fericire, a unui om iubit.