Fac așa cum ai poruncit, scutur saltelele, aranjez
pernele, împart covrigii la săraci
și mă pun pe râs.
Trei ani am să râd ca proasta, iar tu ai să faci ca măgarul.
Amor cu prescripție, pâine cu sare,
coasta mea de drac, vândută la bâlci de mâna ta
putrezită, într-o după-amiază,
la preÈ› mizerabil.

Fac așa cum ai poruncit, te duc tot mai aproape
de moarte și dincolo de ea
și vinul curge gârlă de la cricova la cotnari,
și viile cresc peste noi,
se-agață de garduri, de gâtul meu sucit spre cântar.

Am două unități de măsură,
o bilă de metal și un bob de mazăre, e miezul nopții
Alioșa, mă așez pe un taler
și crapă bobul de râs, Alioșa, cum mușc eu
din borta covrigului și cred cu tărie
că mă iubești.

Alioșa, mă vei iubi toată viața
și nu mă vei lăsa să plec, vânzătorule,
nu mă vei lăsa
jos.

(după trei ani, din prințip)
Alioșa, ce faci tu acolo, cocoțat sus?


(dulcele meu asasin, 2016)