se face noapte pe marginea patului
doi arabi cum două umbre îmbrăcate în nisip
își cheamă femeile și copiii
aprind foc beau ceai ucid o capră mănîncă
mă rotesc printre nori cu pătura asudată între picioare
trag cearșaful precum un cort în deșert
teatrul de păpuși îmi zic
și adorm cu tîmpla pe lună
pe partea ei nevăzută unde arabii au corturi
copii măști albe și cai mărunți
două cămile trec pline de apă
văd valuri și-mi ling buzele
patul plutește spre ultima limită