am decis că această lentoare nu-mi face bine
este aici pentru a-mi aduce aminte
că luntrea vine mai mereu în partea celalaltă a țărmului

într-o zi va fi ploaie
și voi privi cum va crește din piele un demon
mereu altul
are să fie
pentru fiecare zi

atunci mă voi opri să măsor iarba
să umplu celulele goale cu lichidul în care se vor insera peștii

toamna era atunci albastră precum cerul

am decis să las branhiile deschise pentru încă nouă vieți
smulse
din colții orei de fildeș prin apele tulburi ale înserării