pe creștetu-mi rotește soarele aripa de cocoș
și-n mine fierbe apa inutilă
e dansul culorilor ce vor muri
la nașterea oului carbonizat
dacă-ți lipești urechea de el în timp ce coaja crapă
ai putea auzi marea
sau poate chiar norii

cine-ar fi crezut că năduful e rece
când diformul abandonat pe țărm scuipă
țărâna se transformă în abur
sfârâie
induce fructelor necoapte somnul liliacului

fiecare frunză e o întrebare
dacă ai sorbi-o sub formă de ceai ai putea muri
sau mai rău
să trăiești pentru tot restul vieții
la condițional-optativ

revino trufie adolescentină și picură-mi peste buze
viul

sau măcar minciună