Caii tăi verzi suportă cu stoicism
singurătatea albă a pereților –
chingile strâng mult mai tare în așteptări.
Și-ți trebuie un diamant foarte dur
pentru o fereastră în necunoscut,
de acolo să pătrundă
un aer purificat de iluzii,
niște ochi asemenea unor perle albastre
să te privească mai curat, mai adânc,
neumbriți de mirajul întrebărilor.
Cu antenele-n mirare spre orizont,
ieși din cochilia sinelui –
caii tăi verzi par acum pești zburători
spre singurătatea pereților albi ai luminii.