eu am rămas aici dincoace de coală
ca un proscris în fața unui val
întins pe câmpul ăsta pârjolit
cu intestinele pline de iarbă
și ziduri lungi de-a lungul venelor

eu am rămas aici sub un soare banal
cu capul pe fereastră urmărind
muștele și gândăceii de pe pervaz
cum se adună de toate soiurile de toate neamurile

eu am rămas aici unde se cască o prăpastie
ca o gură de fiară ce iese din pământ
nu e secundă să nu împing pereții camerei
urmărit de hău
nu e secundă să nu ia foc o crămidă
în palmele mele

eu am rămas aici
unde bate o inimă deasupra
unde te poți oglindi în sângele tău
unde te poți stinge într-o clipă
ca un televizor vechi