noaptea venea
cum ai sparge un bec

îngropați
greu ne țineam
respirația

ceva blurry blurry
se strecura
mai sunteți mă vreunul
dădeam din cap
vlăguiți
printre fleșuri
prin urechile noastre
alungite
păzea mă se auzea
ventriloc

prindeam viteză
în sens opus

ha ha ha
n-aveam stare

când îmi venea rândul
începeam cam
așa

țineți-vă bine

ne prindeam
cu fața aia de
moarte

(25 ian. 2012)