agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Self-annulment is a prison... ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-08-24 | [This text should be read in romana] |
mă uit năuc cu ochi afunzi
precum două tăuri negre spre lume dincolo de iriși sau gene umbroase privesc iubesc oamenii cu toată ființa mea nu știu de ce așa mi-a zis tata odată când ne întorceam cu trenul de la Cluj - Mihai nu mă satur de oameni niciodată! și vedeam oamenii prin ochii lui blânzi de ce iubim oamenii, tată? nu cred că am pus această întrebare însă tata mi-a răspuns citindu-mi parcă gândurile a oftat prelung iar eu știam că spune adevărul - pentru că în spatele inimii lor ești întotdeauna tu pur și simplu cred ce zice tatăl meu el e mare el știe bine în adâncul inimii lacuri pure pline cu lacrimi stau gata pregătite să inunde abisurile ochilor mei de copil așa pățesc întotdeauna când mă uit la oameni când privesc înapoi spre tata plâng liniștit acum nu știu dacă din cauza oamenilor sau a tatei am înțeles în sfârșit cum e cu oamenii ei sunt oglinzi imperfecte din care Dumnezeu îmi șoptește tainic în tăcere Te iubesc! Mihai George Corui 24.08.12
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy