s-aprinde un fulger negru în sânge
din ochii tăi de ploaie de iunie
pe munții din nord joacă pe funie
satiri iubeți și silfide nătânge

pe sânul serii doarme-o petunie
amanta blajină torsul și-l frânge
iubirile suspendate când plânge
de-atâta vertij amar istov ni-e

un vis cioplit în marmuri de Carara
poetului trupul tău îi inspiră
un fulger negru scapără-n samsara

orbitelor unui acord de liră
ni-s fluturii martori Ova și vara
că prin poieni doruri ‘nalte conspiră