gândul te mângâie cu aripi albe dar
cuvintele mele cu gust de portocale
ajung în ochii tăi picături
de lămâie

e o altă chimie acrită îmi spui

nu înțeleg cum aș putea rotunji în roz
colțurile negre din sângeriul tău
știu nu pot accesa
cu acest program de
decembrie soarele din
mai