câteodată
vine cu frig ca o împresurare
ca o intrare-n sevraj
sau ca un pumnal înfipt între coaste
dinspre înăuntru n-ai cum să te ghemuiești
în tine
să visezi cai verzi pe pereți
să numeri ploi până adormi
și de adormi
e acolo așteptând s-o rostești sacadat
cum un blestem sau descânt
rosteau preotesele vechilor zei
alteori vine foc în palme
pe ochi și pe buze
și-o scuipi mamazmeilor
poezia asta e de fapt
posedare