Moartea mănâncă o felie de cozonac,
citește ziarul căutând un strop de înțelepciune
ș-atunci când i se face sete,
soarbe câteva guri
dintr-un vin amar ca jalea.

Prin venele-i uscate vântul aleargă liber
ca și cum,
o herghelie de cai
ar izvorâ din dreptul inimii.

Sub cămașa de noapte nu poartă nimic,
sub pernă însă ascunde un sărut și o sticlă cu parfum,
sărutul ascunde o altă lume,
parfumul este doar așa...de efect.