Ce-ai fi putut să faci într-un concediu previzibil și
canicular, decât să iubești?
chiar dacă nu religios, se insistă formal
ca lumea să evolueze între practic și moral...
poate și din acest motiv, pe plaja din Agigea,
babele nu se mai interesează, ca altădată,
de pensiile moșnegilor veniți la sanatoriu.
acum, dimineața, cu picioarele-n valuri, citesc acatiste,
cu fundul gol pe jumătate, îndreptat spre răsărit,
pentru vindecări și minuni în zona lombară.
inclusiv aici, pe plaja mea de veacuri,
trebuie să văd că femeile dăruiesc sentimente,
iar bărbații vitamine pentru viața socială de după.



te-ai îndepărtat pentru a te putea mai apoi să te apropii de ce a mai rămas din tine.
în locul tău, altor femei le-arăt luminile pe mare
și-n alte afecte mâinile-mi cobor pentru sculpturi înalte,
prizonier al întâmplărilor mărunte, până la executarea cinicei sentințe.
singura libertate care există pentru om e libertatea iubirii.
alte suflete ating și alte cuvinte va trebui să rostesc,
cele pentru tine vor rămâne definitiv închise,
vor muri probabil, undeva, pe drumul meu de întoarcere.
domnișoară, în lumea virtuală eu am rămas atât de real.
în plus, se pare că nemuritor –
an de an constat la aceste stânci aduse și făcute dig de port maritim,
unde te-am adus în minte pentru contemplare, o perimare simplă.
timpul, care s-a înalțat din ele, peste mine coboară acum.
și, uite așa, femeile ajung eventual să se întindă,
ori pur și simplu calcă pe el, ezitând,
întocmai cum procedează și cu unele dintre amintiri.
știi, aceste stânci de la Agigea, aduse pentru dig de la Canal,
pe care în toate vacanțele m-am întins la soare,
au fost smulse din pământ
cu palmele celor care s-au îngropat în locul lor,
mărturisind idei și pe Dumnezeu.
uneori, m-am gândit la condamnările lor luminoase
și apoi mă aruncam în mare, cu toată turma mea de irosiri.
ca un final rotund de poem îți vor fi fost vreodată ochii, gura,
mângâierea și tot ce n-ai putut uita, nimănui folositor acum.
fără tine lumea este un cerc vicios –
mă-nvârt mereu în mijlocul altor femei.
ele nici măcar nu sunt prea diferite de tine, nici în aspirații și nici în metodă.