până la gât înot în real
cu trufii de senzații
arcuite-n miasme fără pudoare

veghetorul cu bardă
numără deasupra mlaștinii
capete

când dă peste mine
îmi toarnă pe gură plumb
după mensura rerum

câmpul cu maci
e doar o broderie de sânge
un dans centripet de himere

toate-s în cuptorul cu eșantioane
acoperit cu frunze de agav
și pământ gângav
de pe tărâmul explodat
de strămoșii recenți
felii de zile bezmetice
zvârcoliri aburite
iepe cu spini roșii în ochi
raze cu fotoni expirați
unghii de soare înfipte în răni
haloimăs de cuvinte incognito
îngeri eviscerați
cu tigvele subsuoară
lume de vai
strânsură de textieri
de savanți și călugări

noi doi Ova
nerăbdători să respirăm fumul pur