mi-e vară
pe-afară explodează țâțele, țărmul conține
9% nisip, 74% urme de tălpi, restul taine, marea le tot pune asediu
zadarnic
.
mi-e iară
pe-afară dorul ca o cămașă scoasă din pantaloni și-nnodată
mă aleargă până uit și confund marea cu țărmul, totuna,
o cochilie tirbușon îmi scoate dopul copilăriei, vântul o cântă
.
- poezia se consumă pe inima goală
când valul spală nisipul de pe inimi și
caietul mării se arată smerit ca o fecioară și nu este scris uman
metalic vara îmbracă noaptea cu miros de scoici