buzele-mi sunt crăpate de rouă iar în căușul palmei mele crește o flacără tu
tu te ridici rug de sânge de iubire și te cuprind lumânarea morții lumină albastră duh
cuvinte stinse-n ochiul strâmt prelins nu-mi spune
sunt numai cruci de vânt și nici o șoaptă nu răzbate izbăvește-te
- doar zbateri de aripi umbre în noapte și moarte

de nu ai avea aripi în genunchi ai fi venit și te înveșmîntez cu straie de aur cu aripi de ger
te pătrund orbitor sângele tău scânteiază - câte năluci câți fluturi își zboară ultimul zbor -
din tine cresc pietre și dor

și nu înțeleg de ce sunt singur aici la mine în cer