mi-am lăsat ochii
la poarta sufletului

să se odihnească.

Acum,

doar pleoapele
țin loc ochilor să cred
că văd în întuneric.

Plecat în gânduri,
nu mi-am mai găsit

nici ochii,
nici sufletul.

Mă-ntreb

dacă ai puterea
să vezi asta sau

mai aștept.