ÃŽn fiecare an, e al lui
Cu o săptămână înainte
De ziua Paștelui
Ce preamărit e
Se serbează Floriile
Sărbătoare mare în toate ...
În care răsar armoniile
Și e ziua în care tot se cam poate.
Această sărbătoare simbolizează, cu folos
Intrarea în Ierusalim a Domnului Iisus Hristos
Care, întors din cetatea Efraim
Hotărăște să meargă în orașul sfânt, Ierusalim.
În cinstea lui, oamenii l-au întâmpinat
Cu flori și ramuri înverzite
Întinzând în calea lui chiar și hainele, inopinat
Mai bune sau chiar mai ponosite.
Se pare că denumirea populară a sărbătorii
Vine și de la zeița romană a florilor, Flora
Peste care s-a suprapus cum a dat Tatăl ora
Intrarea Domnului Isus în Ierusalim, de ziua florii.
Tot de la Flora vine și semnificația
De renaștere a naturii, cu grația
Însă potrivit tradiției, cel mai mult primează
Semnificația creștină a evenimentului ce urmează.
Obiceiurile de Florii sunt diversificate
În funcție de zona geografică, cum se poate
Fiind zi de serbare în vegetație
Ea are ca simbol ramurile de salcie.
Tradiția spune că înainte de Duminica Floriilor
Se strâng brațe întregi de ramuri înmugurite de salcie
Și se duc la biserică, pentru a fi sfințite de preot cu evlavie
Apoi se dau ca ofrandă tuturor doritorilor.
Un alt obicei este acela, ca fetele în plinătate
Care nu sunt încă măritate
Să pună sub pernă o oglindă și un pieptăn, că poate
Peste noapte iși vor găsi a lor jumătate.
În Muntenia există o supersitiție strămoșească
Oamenii nu se spală pe cap în ziua de Florii
Întrucât aceasta este duminica în care înfloresc copacii
Și din această cauză oamenii pot să albească.
În unele zone din țară se merge cu Sălcioara
Și Lazarea – colind dedicat zeiței vegetației, până seara.
În Muntenia și Oltenia
Fetele se strâng în grupuri, ca florile de măr
Și cântă această colindă, în armonia
Care vorbește depre drama lui Lazăr.
Cel care se împărtășește de Florii
Are mari șanse să i se împlinească
Orice dorință își va pune în dreptul inimii
Când se apropie de preot, ca să se pocăiască.
De Florii cu ocazia Moșilor
Femeile coc plăcintele pe care
Le dau de pomană săracilor
Ca să nu moară de dorul ce amar e
Așa cum a pățit mama lui Lazăr
Fie slăvită ea și cu mult har.
Tradiția mai spune fără tăgadă
Că așa cum va fi vremea de Florii arondată
Așa va fi și în prima zi de Paște...
Așa cum scrie în astre.