Ce cauți, te întreb cu fața în jos, încercând să-mi opresc sângele-n gât
ca să nu fii tu cel adunat în batistă, ce cauți când îmi scot os cu os
și îți dau tot ce-am ascuns în pântec, apoi am încununat cu flori,

ce vrei să mai tai și de ce nu copacul și de ce moartea nu mă lasă în pace
pe genunchii tăi să adorm și degetul tău mic să-mi adoarmă pe buze,
și cât somn ai irosi să te trezești convins că totul e acolo, neîntinat

și frumos, că nu sunt eu spînzurata din tei și nici tu nu ești lupul din baie.