Ca un soare la amiază
Poezia

odihnește,

eu
privind-o se-mparte-n silabe,
vocalele sunt razele lor
pentru care stau la umbra cuvintelor.

Înalț mereu câte un gând
Până se naște Poezia
ca un soare de suflet
răpitor.

Mâna ce scrie este a mea,
scrisul al Domnului
cu ochiul în cer.